Istoria parohiei - Biserica Ortodoxa Buna Vestire din Grand Rapids, Michigan

Dupa plecarea Parintelui Bodale din Grand Rapids, inmultindu-se  membrii comunitatii romanesti si dorind sa inalte rugaciuni lui Dumnezeu in limba stramosilor, din initiativa familiei Constantin si Emilia Calin, s-a luat legatura cu Episcopia Ortodoxa din America cu sediul la Vatra Romaneasca

In ziua de Craciun a anului 1994, cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului Arhiepiscop Nathaniel, s-a slujit prima Sf. Liturghie in limba romana de catre Prea Cuviosul Parinte Arhimandrit Roman Braga, insotit de un sobor de maicute de la Manastirea "Adormirea Maicii Domnului" din Rives Junction, Michigan .

Ca urmare a corespondentei cu Episcopia de la Vatra Romaneasca si a vizitelor facute de vrednicul de pomenire Parinte Constantin Tofan, protopopul Misiunilor, sunt urmati pasii prevazuti in Statutul si Regulamentele de Organizare a Episcopiei cu privire la infiintarea de noi parohii si, in martie 1995 , are loc Adunarea de constituire a Misiunii „Sf. Imparati Constantin si Elena”. Primul  an este marcat de lipsa unui preot permanent.

In data de  1 august 1996, a fost numit primul preot  , in persoana Prea Cucernicului Parinte Alexandru Partioc, pastor care a reusit in timpul cat a stat aici (pana in anul 1999) sa intre in sufletele oamenilor si sa ramana acolo. Tot in acest an, Inalt Prea Sfintitul Parinte Nathaniel, a schimbat numele Misiunii din "Sf. Imparati Constantin si Elena" in "Buna Vestire”.

In aceasta perioada, slujbele se savarsesc in Capela Maria Goretti, prin bunavointa Bisericii Romano-Catolice „ St. Adalbert.”

În anul 1999, comunitatea s-a bucurat de venirea unui nou păstor, in data de 1 iulie, Prea Cucernicul Parinte Anton  Florian Frunza fiind numit administrator al Misiunii „Buna Vestire” din Grand Rapids.

Pe 27 iunie 1999, parintele a slujit pentru prima data in Grand Rapids, urmand ca apoi sa faca naveta in mod regulat intre Grand Blanc si Grand Rapids (~250 mile), pana in septembrie 2002 cand se va stabili in Grand Rapids impreuna cu familia.

In aceasta perioada, viata religioasa a comunitatii cunoaste o crestere semnificativa, nu numai in cele duhovnicesti ci si in probleme culturale, sociale si de ordin gospodaresc. Se pune accentul pe educatia religioasa a credinciosilor, se editeaza un buletin parohial lunar, se achizitioneaza noi obiecte liturgice, se organizeaza arhiva parohiala.

Sosind si alte familii de romani in Grand Rapids, in  sufletele celor din comunitate, incolteste dorinta de a avea o biserica proprie, in care sa se roage si sa-L slaveasca pe Dumnezeu si pe care sa o lase mostenire fiilor lor, ca semn al dorintei de pastrare a valorilor religioase, culturale si nationale in mozaicul multi-cultural american. Se dorea o locaţie proprie, cu slujbe religioase savarsite dupa tipicul ortodox, cu o biserică ridicata conform tradiţiei noastre ortodoxe.

Acest vis a inceput sa prinda contur în luna septembrie a anului 2001, cand urmare a  unor eforturi susţinute, s-a cumpărat actuala proprietate pe care este construita biserica. Se lucreaza apoi la intocmirea planurilor de constructie, la obtinerea aprobarilor de constructie din partea Consiliului Primariei orasului Walker, al Consiliului Episcopesc si a Comisiei de Arta si arhitectura religioasa din cadrul Episcopiei de la Vatra.

In data de 20 Aprilie 2002, s-a savarsit slujba de sfintire a locului pe care urma sa se ridice biserica. Slujba fost savarsita de Inalt Prea Sfintitul Parinte Arhiepiscop Nathaniel impreuna cu Prea Cucernicul Parinte Anton Frunza. Cei aproximativ 50 de credinciosi care  au participat, au trait momente inaltatoare, privind cu emotie si vibrand de bucurie, cum visul lor de a avea propriul lor locas de rugaciune incepe sa devina realitate.

In data de 15 iunie 2002, Inalt Prea Sfintitul Parinte Nathaniel inconjurat de un sobor impresionant de clerici ortodocsi ,savarseste slujba de punere a pietrei de temelie si binecuvantare  a viitorului locas de cult, slujba urmata de un frumos banchet.

Aceasta frumoasa sarbatoare, a fost urmata de o munca titanica. Începutul nu a fost deloc uşor şi a fost făcut de cele 20-30 de familii care alcatuiau comunitatea si care împreună cu părintele au dus tot greul. Pentru a economisi bani, multe dintre lucrari au fost executate de catre credinciosi, sub indrumarea Prea Cucernicului Parinte Anton, care a fost contractorul general al lucrarilor de constructie.

Munca si sacrificiile financiare facute, si-au gasit gasit incununarea in ziua de hram -25 martie 2005, cand intr-o atmosfera de mare sarbatoare, a fost binecuvantat si sfintit noul locas de cult de catre Inalt Prea Sfintitul Parinte Arhiepiscop Nathaniel inconjurat de preoti si credinciosi din Grand Rapids si din imprejurimi.

Au fost demarate apoi prin ravna si donatiile credinciosilor, lucrari de  infrumusetare a noului locas  , inzestrarea lui cu obiecte de cult, carti, icoane pictate in stil bizantin, lucrari care au culminat cu montarea unui frumos iconostas si a altor obiecte de mobilier bisericesc lucrate din stejar masiv in Romania. Tot in aceasta perioada, se construieste o aripa aditionala cladirii existente, menita sa gazduiasca un oficiu parohial si o sala de clasa pentru copii, se monteaza sistemul de irigatie si se imbraca cupola bisericii in foita de aur.

Dupa plecarea Prea Cucernicului Parinte Anton Frunza in anul 2012, preot paroh a fost numit prea Cucernicul Parinte Constantin Enache, care pentru o perioada de 3 ani, cu multa truda, a strabatut in mod regulat distanta dintre Detroit si Grand Rapids, pentru a savarsi cele sfinte. Incepand cu data de 10 aprilie 2016, preot paroh a fost numit Parintele Daniel Teodor Pop.

Planurile noastre de viitor sunt realiste, conforme  puterii noastre financiare. Dacă insa vom ramane uniti în credinţă, în idealuri şi dragoste creştinească, lucrand cele  bineplăcute lui Dumnezeu, suntem incredintati ca eforturile noastre nu vor rămâne nerasplătite.

Am putea spune pe buna dreptate, ca existenta Parohiei Ortodoxe Romane Buna Vestire din Grand Rapids si consolidarea ei, se datoreaza  ajutorului Bunului Dumnezeu, purtarii de grija a Maicii Domnului si a Sf. Arhanghel Gavriil, carora acest sfant locas le este inchinat, dar si unui grup mic de credinciosi romani cu inima mare, care au fost in mod permanent manati de gandul ca nu exista loc mai cald, mai plin de mangaiere pentru sufletul omenesc decat „BISERICA TA” si ca oricat ai jertfi, daca o faci pentru Dumnezeu, cu inima curata, nu e niciodata prea mult.